Veniti de luati lu….ceeeea mai noua melodie.

Pastele meu… follow-up. Pentru ca asa vrea Sandu.

Ce-am facut in noaptea de Paste? Am fost la biserica….teoretic. Practic am fost la 2 biserici. Una unanim acceptata ca si lacasul Domnului, alta acceptata la nivel de gasca. Hookay, so stabilisem cu cativa prieteni sa ne vedem la 21 sa vedem ce facem. Am ajuns pe la 22 de fapt, ca d’oh i’m fashionably late mai tot timpul, si ne-am aciuat in bodega noastra preferata, in biserica noastra personala si anume in King.

Am supt vreo 2 beri, intre timp a aparut si Sandu. Brigada de soc era formata din subsemnatul, Marean, Milo/Smiley si Gina (LOL – da stiu, gang-bang a fost primul cuvant care mi-a venit si mie in minte). Am zis sa mergem si noi la Biserica de carton sa luam lumina…si-am fost. Am aprins lumanari pentru vii si morti, am prea-curvit, deh ce sa facem daca minorele-s bune de tot cum zice Puya. Marean a condus-a pe gina acasa, gentleman-ul de el *cough* bullshit *cough*, iar cand s-a intors am facut bazaiala de el, ne-a cautat vreo 10 minute prin skate-park (DA avem asa ceva in Severin :O ). Am dus lumina acasa, toate cele.

Apoi am fost sa ducem lumina mai bem vreo 2 beri in king. Frate-su lu’ Marean joined us si de aici s-a cam dus toata pioshenia si smerenia noastra. Dupa ce era sa ma aleg cu un caine lup acasa, mare cat o zi de post, pe la 4 dimineata am zis sa mergem sa luam Pasti. Hello dolly, ca eram cam veseli. Ne-am intors la Biserica de Carton, unde surpriza mare, coada ca la butelii pe vremea lu Ceasca.

N-am ajuns bine la coada razand si pusi pe glume, ca babacii din jur deja se uitau urat si isi sopteau unii altora “Betivanii” si alte texte de astea rasiste. Ca sa destinda atmosfera, sau ma rog propriul colon, Milo s-a gandit ca ar fi o idee buna sa dea vanturi zgomotoase de parca ar fi fost pe pajistea lu’ ma-sa. Noi ceilalti, iarasi accese isterice de ras, babacii si mai inversunati. Sandu are impresia ca e la coada la concert la Florin Salam si in linistea crunta din fata bisericii se aude tare la un moment dat dinspre telefonul lu’ Sandu: CEA MAI NOUA MELODIEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE. Noi iarasi pufnim intr-un ras isteric, eu m-am asezat in fund pe iarba de ras, lumea se uita la noi ca la zapada in august in California.

Intre timp ajungem fix in usa bisericii la care un mosulica, cu arfe de secund de vas, ne zice: “Gata, au intrat destui. Parinte da-le drumu.” Wait wut? Iarasi ras. Alex ne spune ba, in biserica ne imprastiem, nu stam unul langa altul ca stricam toata slujba. Hookay. Secundul preotului ne da unda verde sa intram si in confuzia creata ajungem primii in fata preotului si a altarului.

Au urmat cele mai pacatoase 10 minute din viata mea. Mai pacatoase decat anu’ trecut cand cu Roxana in biserica si s-a stins candelabrul. Le-am petrecut cu capul in jos si muscandu-ma de buza de jos.

Cu durere de burta de la foame si ras, ne-am intors acasa, unde eu unul m-am indopat cu haleala.

Hristos a inviat or something.